Conform raportului, activitatea CNFIS nu s-a limitat la elaborarea politicilor privind finanțarea învățământului superior, ci a vizat și implementarea acestora, în colaborare directă și permanentă cu Ministerul, contribuind la stabilitatea și dezvoltarea sistemului.

Încă de la înființare, Consiliul și-a asumat sarcina de a coordona activitatea unui grup executiv de experți, care a asigurat transpunerea metodologiilor adoptate în propuneri – atât anuale, cât și lunare – de alocare a fondurilor disponibile către universități. Totodată, de-a lungul activității sale, Consiliul s-a implicat în mod direct în derularea unor proiecte cu importanță majoră pentru sistemul de învățământ superior, care au depășit granițele stricte ale politicilor de finanțare și au vizat identificarea și analiza rezultatelor și efectelor educației universitare. Se pot menționa proiecte precum „Registrul Matricol Unic”, „Absolvenții și piața muncii” și „Politici bazate pe evidențe și impactul asupra pieței forței de muncă”, EUROSTUDENT, care după implementare își demonstrează pe deplin utilitatea, răspunzând provocărilor importante cu care se confruntă în prezent sistemul universitar public din România.

O parte dintre subiectele tratate în acest raport au constituit obiectul unor studii realizate la nivelul CNFIS, în scopul fundamentării propunerilor de aplicare a metodologiei de finanțare, raportul fiind un document integrator adresat nu numai experților și decidenților, ci tuturor celor interesați de evoluția mediului academic românesc. În acest fel, Consiliul urmărește instituționalizarea acestei practici de raportare, având ca obiectiv principal identificarea provocărilor majore existente la adresa sistemului național de educație și cercetare universitară și propunerea unor soluții pe termen scurt și mediu, în vederea îmbunătățirii continue a calității universităților publice. Raportul evidențiază, de asemenea, importanța cadrului normativ care guvernează învățământul public și privat superior din România, inclusiv necesitatea ca eventualele modificări ale acestuia să fie rezultatul unor dezbateri publice, bazate pe riguroase analize ex-ante ale implicațiilor acestor modificări și să fie integrate într-o viziune sistemică despre dezvoltarea pe termen lung a societății.

În raport se subliniaza importanța menținerii următoarelor direcții strategice: continuarea aplicării și completarea metodologiei de finanțare în vederea stimulării performanțelor în educație și cercetare științifică de cel mai înalt nivel; implementarea unei finanțări care să țină seama de prioritizarea domeniilor cu potențial competitiv, respectiv a celor de specializare inteligentă sau de prioritate publică; creșterea predictibilității și a capacității de planificare strategică în cadrul sistemului, precum și diversificarea formelor de sprijin acordate studenților.