Cu o audiență de aproximativ 200 de persoane compusă din membri ai comunității naționale de cercetare și inovare precum și alți actori interesați de subiectul ”Open Science” (OS) și ”Open Research Data” (ORD), discuțiile din cadrul webinarul s-au concentrat pe următoarele puncte de interes:
• Dezvoltarea strategiilor și politicilor de știință deschisă;
• Managementul datelor de cercetare într-o universitate axată pe cercetare;
• Cât de FAIR trebuie să fie politica națională europeană privind datele de cercetare
• Posibilități de sprijinire de către universități a fenomenului ”citizen science” (implicarea cetățenilor în cercetare;
• Cercetarea deschisă într-o lume post-COVID;
• Funcționalitatea datelor și marile provocări privind schimbul de date în domeniile interdisciplinare.
În cadrul webinarului, alături de echipa OSKH, experți de prestigiu internațional au susținut prezentări, împărtășind din experiența lor cu privire la abordările strategice și bune practici privind știința deschisă cu accent pe accesul liber la datele de cercetare.
Alina Irimia a avut o prezentare introductivă privind contextul webinar-ului și inițiativele ce au loc la nivel național pentru sprijinirea științei deschise. A fost adusă în atenția participanților activitatea principală a UEFISCDI desfășurată în proiectul SIPOCA 592 cu sprijinul MEC pentru dezvoltarea cadrului strategic național privind open science și rolul OSKH de a oferi suport în construirea dialogului necesar cu comunitățile naționale și internaționale pentu tranziția către OS.
Dr. Paul Ayris, Pro-Vice-Provost for OS (UCL Library Services), CEO of UCL Press, Co-Chair LERU, a supus atenției audienței două evoluții legate de gestionarea datelor de cercetare - proiectul LEARN finanțat de UE și dezvoltarea serviciilor de date de cercetare la UCL (University College London).
Vanessa Proudman, Director SPARC Europe, a oferit o imagine de ansamblu asupra dezvoltării de politici de „open science” în Europa, rezultată în urma analizelor anuale realizate de către SPARC Europe și Digital Curation Centre. Prezentarea a pus la dispoziție exemple de bune practici și și-a dorit să răspundă la întrebări precum: Ce opțiuni de politici privind OS au agențiile de finanțare și actorii decizionali la nivel național?; Aceste politici adresează chestiuni legate de proprietatea intelectuală? Cum sunt monitorizare astfel de politici?; Cum definim mai exact datele de cercetare și care sunt așteptările cu privire la planurile de management de date (DMPs); Cum este asigurată/ sprijinită conservarea datelor pe termen lung? Care sunt infrastructurile ce sprijină implementarea politicilor privind OS?
Tiberius Ignat, Director of Scientific Knowledge Services, a pus la dispoziție prin prezentarea sa Prototipul BESOC pentru dezvoltarea în cadrul instituțiilor a unui punct de contact pentru ”citizen science”. Acesta a fost dezvoltat urmând recomandarea ”European League of Research Universities” (Document de consiliere nr. 20/2016).
Daniel Hook, CEO Digital Science, a precizat în prezentarea sa că întreaga lume începe să înțeleagă faptul că redresarea economică post-COVID va depinde de inovațiile și tehnologiile care apar din instituțiile academice. Astfel o schimbare fundamentală are loc în unele țări în ceea ce privește cercetarea efectuată de instituțiile academice și ceea ce se află în domeniul privat, iar agenda deschisă de cercetare va juca un rol critic în conservarea beneficiilor cercetării ca bun public.
Simon Hodson, Executive Director of CODATA, a semnalat că problema cea mai stringentă la nivel mondial, atât științifică cât și umană, a secolului XXI poate fi abordată numai prin cercetări inter-disciplinare care să transforme datele în cunoaștere și apoi în acțiune.
Prezentările susținute în cadrul evenimentului pot fi accesate folosind link-urile de mai jos:
Mai multe informații se regăsesc pe pagina evenimentului
aici.