Research in the spotlight este un podcast pentru cei pasionați de știință având ca protagoniști directorii Proiectelor Colaborative de Cercetare finanțate în cadrul
Programului Cercetare - Granturi SEE, în anul 2018.
În perioada decembrie 2021 - februarie 2022 am descoperit:
- de ce cercetarea este esențială pentru îmbunătățirea bunăstării copiilor romi din România și modul în care această cercetare poate afecta societatea românească și europeană;
- cum noii antigeni HBV&HCV cu proprietăți imunogene îmbunătățite în plante și celule de mamifere, în urma modelării computerizate și a analizelor moleculare și funcționale complexe, contribuie la eliminarea hepatitei virale prin vaccin;
- care sunt modalitățile prin care computerele pot învăța lucruri noi, nefiind nesupravegheate de o ființă umană și care este impactul social al unei astfel de performanțe;
- ce industrii primare ar funcționa mai bine cu hidrogenul față de combustibilii fosili și care este impactul social al unei astfel de schimbări de paradigmă;
- cum se pot îmbunătăți condițiile de viață în comunitățile rurale care nu sunt racordate la rețeaua de apă potabilă prin asigurarea condițiilor de protecție chimică și microbiologică a apelor de izvor;
- cum experiențele sociale imersive pot ajuta persoanele cu tulburări mintale să se simtă mai bine;
- de ce fotonica și cercetarea nanoștiințifică necesită senzori noi pentru a obține un avantaj competitiv pentru industria de detectare a materialelor plastice în dezvoltarea unor senzori mai mici și mai rentabili, fără a compromite performanța;
- modul în care pacienții care au trecut printr-o intervenție chirurgicală de amputare a membrului superior vor avea posibilitatea de a recupera funcțiile pierdute ale brațului printr-o neuroproteză revoluționară direct conectată la sistemul nervos, care va permite pacientului să manevreze din nou obiectele zilnice, pe baza reflexelor de mișcare și a abilităților de mișcare care sunt deja cunoscute;
- cum se schimbă clima și mediul în trecutul recent (mai puțin de 500.000 de ani) prin utilizarea unei game largi de depozite rupestre care au păstrat informații relevante;
- în ce măsură Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (CRC) este considerată relevantă în adunările democratice și reglementările legale, dacă corespunde naturii încrederii pe care oamenii o au în serviciile de protecție a copilului;
- de ce strategiile medicale și sociale preventive sunt punctul cheie în îmbunătățirea calității vieții copiilor, adolescenților și tinerilor adulți cu tulburări din spectrul autismului (ASD).
Primul episod al podcastului l-a avut, ca invitat, pe prof. Dacian Dolean, directorul proiectului
„Alfabetizarea timpurie a copiilor Romi din România: Strategii de eliminare a barierelor socio-economice -
ELIRA 2.0”, implementat în Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca, împreună cu partenerul din Universitatea din Oslo.
În cel de-
al doilea episod am avut-o invitată pe dr. Norica Nichita, directorul proiectulul ”
Dezvoltare de vaccinuri de ultimă generație anti Virusurile Hepatice B și C în plante și alge, utilizând metode biotehnologice avansate - SmartVac”, implementat în Institutul de Biochimie al Academiei Române alături de partenerii Institutul Norvegian pentru Cercetări în Bioeconomie (NIBIO), Institutul National de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” și Centrul pentru Infecție și Imunitate Lille, Franța.
Ce înseamnă să fii inteligent? Este o întrebare la care Prof. Marius Leordeanu împreună cu echipa sa încearcă să răspundă prin intermediul cercetărilor realizate în cadrul proiectului ”
Vedere în spațiu-timp: învațare nesupervizată în lumea în 4 dimensiuni - Spacetime Vision.” Știm până acum că inteligența este proprietatea viețuitoarelor de a se adapta și de a rezolva probleme și chiar de a se schimba pentru a supraviețui. De ce este nevoie pentru un computer să facă același lucru? În cel de-al
3-lea episod al podcastului am aflat răspunsul. Instituția gazdă a proiectului este Universitatea Polithenica București alături de partnerii NORCE Norwegian Research Centre AS și Universitatea din București
Profesorul Crăciunescu împreună cu echipa sa de cercetare din proiectul
CoDePEM lucrează pentru a optimiza producția de hidrogen verde, ca înlocuitor pentru combustibilii fosili.
În
Episodul 4 am aflat ce industrii primare ar funcționa mai bine cu hidrogenul față de combustibilii fosili și care este impactul social al unei astfel de schimbări de paradigmă.
Monitorizarea apelor subterane este o soluție de îmbunătățire a calității vieții în comunitățile rurale care nu sunt conectate la rețeaua de apă potabilă. Cercetările realizate în cadrul proiectului
Groundwaterisk, coordonat de dr. Oana Moldovan, arată că, condițiile de viață în aceste comunități pot fi îmbunătățite prin asigurarea condițiilor de protecție chimică și microbiologică a apelor de izvor. Aam aflat toate aceste detalii ascultând
episodul cu numărul 5 al podcast-ului.
Cum contextul social îmbunătăţeste diferite tipuri de memorie (spaţială, episodică, aubiografică), şi cum putem folosi această informaţie pentru a uşura difuncţiile cognitive la pacienţi cu forme incipiente ale bolii Alzheimer sunt întrebările la care dr. Ioana Carcea, împreună cu echipa ei de cercetare din proiectul
STAD, încearcă să răspundă.
Urmărind episodul
6 al podcast-ului, descoperim cum rezultatele acestui proiect pot să ajute în a re-gândi abordarea standard în managementul bolii Alzheimer, promovând interacţiunile sociale ale pacienţilor în instituţii de tratament sau la domiciliu.
Problemele de mediu cauzate de deșeurile din plastic își pot găsi soluționarea iar industria de detectare a materialelor plastice poate beneficia de un avantaj competitiv bazat pe senzori mai mici și mai rentabili, fără a compromite performanța.
În
episodul cu numărul 7 al podcast-ului am aflat în ce manieră cunoștințele dobândite în urma proiectului
ElastoMETA, coordonat de dr. Oana Rașoga, vor aduce valoare atât domeniului său de cercetare, industrie, cât și societății, contribuind la un nou model de sortare a deșeurilor la un nivel mult mai mare, facilitând o economie circulară.
Episodul 8 al podcast-ului a fost dedicat proiectului
ARMIN din domeniul ICT, în cadrul căruia o echipă de cercetători români și norvegieni va realiza o proteză de antebraț cu comandă neuronală și feedback senzorial pentru a-i ajuta pe pacienții cu mâini amputate să recâștige funcțiile pierdute la amputare. Cu ajutorul protezei pacienții vor putea manevra din nou diferite obiecte de diferite dimensiuni, datorită conexiunii directe a protezei cu sistemul nervos periferic din bontul de amputație al pacientului.
Episodul 9 a adus în prim plan proiectul
KARSTHIVES în care, alături de Dr. Constantin, descoperim cum putem să utilizăm gama largă de informații conservate în depozitele din peșteră pentru reconstrucţii climatice şi de paleomediu pentru trecutul geologic recent (ultimii 500.000 ani). Utilizarea combintă a acestor depozite (speleoteme, resturi fosile, sedimente, gheaţă) permite interpretări mai precise asupra modului în care schimbările climatice din trecut au influenţat diversele zone geografice şi ecosistemele lor.
În ce măsură Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului (CRC) este considerată a fi relevantă în adunările democratice și în reglementările legale, dacă corespunde naturii încrederii pe care oamenii o au în serviciile de protecție a copilului și dacă poate fi urmărită prin practici profesionale, a putut fi aflat în
episodul 10 alături de Prof. Badescu, directorul proiectului
CONSENT.
Ultimul episod al primei serii a podcast-ului a fost axat pe strategiile pentru recunoașterea clinică si diagnosticarea timpurie a pacientilor cu Tulburare de Spectru Autist (TSA) dezvoltate în cadrul
proiectului colaborativ de cercetare coordonat de dr. Magdalena Budiștenu. Strategiile medicale și sociale preventive reprezintă punctul cheie în îmbunătățirea calității vieții pentru copii, adolescenți și adulți tineri cu TSA. Aceștia vor beneficia de diagnostic - clinic, imagistic și genetic precoce, astfel având acces la planuri de intervenție specializate. Acest lucru va îmbunătăți în mod substanțial calitatea vieții lor, precum și a celor care îi îngrijesc, în ceea ce priveste integrarea socială, școlară și profesională.
