Când ne uităm la aceste date, trebuie să ținem cont însă de factorii care influențează valorile raportate, de exemplu, numărul de teste efectuate la mia de locuitori și proporția de persoane vulnerabile la COVID-19. 

Pentru a înțelege diferențele dintre ratele de deces pentru COVID-19 raportate de diferite țări, este necesară o interpretare atentă a numărului de cazuri raportate și a numărului de decese. 

Uitându-ne la numărul de cazuri și la numărul de decese raportate în urma infecției cu noul coronavirus în diferite țări, observăm că procentul de persoane infectate și procentul persoanelor decedate (rata mortalității) variază foarte mult de la o țară la alta. 

De exemplu, la data de 7 aprilie 2020, Germania a raportat că 1,6% dintre cele 99.225 persoane infectate au decedat, în timp ce Marea Britanie a raportat că 10% dintre cele 51.612 cazuri confirmate s-au soldat cu decese [1]. Putem trage deci concluzia că virusul este, din anumite motive, mai periculos în Marea Britanie decât Germania? 

Pentru a înțelege statisticile oficiale, este important să știm că numărul de teste COVID-19 efectuate diferă între țări și că multe persoane cu simptome ușoare ale bolii rămân adesea netestate și deci ele reprezintă cazuri neraportate [2][3]. Prin comparație, Germania a efectuat 16 teste la mia de locuitori până în 5 aprilie 2020, în timp ce Marea Britanie a efectuat 3 teste la mia de locuitori până la aceeași dată [4] . Din această diferență rezultă că Marea Britanie nu a detectat multe cazuri ușoare ale bolii, spre deosebire de Germania, iar acesta este unul dintre motivele pentru care numărul de decese relativ la numărul de cazuri raportate este mai mare în Marea Britanie. 

Intervalul de timp dintre momentul infectării unei persoane și cel în care survine decesul acelei persoane este estimat la aproximativ 3 săptămâni. Astfel, în primele etape ale epidemiei, cifrele indică o rată a decesului mai mică decât rata reală. Numărul de decese COVID-19 într-o anumită zi depinde de numărul de persoane infectate cu aproximativ 3 săptămâni mai devreme. Țările în care epidemia este la început raportează cazuri noi când relativ puțini oameni au fost infectați de mai mult de 3 săptămâni, iar acest fapt creează iluzia unei rate a mortalității diminuate. 

Studiile care au luat în considerare atât cazurile ușoare nedetectate, cât și perioada de 3 săptămâni de la momentul infecției până la deces, estimează o rată a mortalității de aproximativ 0,7-1,1% [2]. Aceste estimări vor deveni mai precise după aplicarea testelor cu anticorpi care pot detecta procentul populației care a fost infectat și numai după ce numărul îmbolnăvirilor și cel al deceselor din spitale, căminele de bătrâni și alte locații va fi raportat cât mai exact. 

Luând în considerare aspectele discutate mai sus, există totuși dovezi cum că ratele mortalității în urma infecției cu coronavirus diferă de la o țară la alta? Deși răspunsul exact nu poate fi dat încă, putem spune că anumiți factori generează o variație reală a probabilității de a muri de COVID-19 după ce o persoană a fost infectată. 

Rata mortalității în urma infecției cu coronavirus e mai mare în rândul persoanelor mai în vârstă. Unul dintre numeroasele studii făcute până în prezent a constatat că riscul de deces la persoanele simptomatice este de cinci ori mai mare în rândul celor peste 60 de ani, în comparație cu cei cu vârsta cuprinsă între 30 și 59 de ani [2]. Proporția persoanelor în vârstă variază de la o țară la alta. De exemplu, 23% din populația Italiei este de peste 65 de ani, comparativ cu doar 12% din populația Chinei. Acest lucru ar putea explica de ce Italia a raportat mai multe decese în cazurile de COVID-19 decât China - 12% față de 4%; datele nu sunt însă încă suficient de precise pentru a spune în mod definitiv dacă acesta este cazul [5]. 

Problemele de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, bolile cardiace și pulmonare, cresc, de asemenea, riscul de a manifesta simptome severe, indiferent de vârstă [6]. De exemplu, în China, riscul de deces în urma infecției cu coronavirus a fost de două ori mai mare pentru pacienții cu boală coronariană decât pentru indivizii de aceeași vârstă, fără această afecțiune [7]. Prevalența acestor boli variază atât în rândul comunităților dintr-o țară, cât și de la o țară la alta, iar contribuția acestei variații la rata mortalității în urma infecției cu COVID-19 nu a fost încă stabilită.  

Distribuția populației pe categorii de vârstă și felul în care aceste categorii de vârstă interacționează între ele, contribuie și ele la felul în care se răspândește infecția. Punând laolaltă date din diferite țări, un studiu a estimat că procentul de decese în urma infecției cu COVID-19 ar varia de șapte ori, de la 0,2% în Uganda la 1,4% în Japonia, din cauza diferențelor dintre modurile de interacțiune dintre categoriile de vârstă și din cauza procentului mare de persoane în vârstă din Japonia [8]. 

Calitatea serviciilor medicale variază de asemenea. Pentru o mică parte a pacienților cu COVID-19 care prezintă simptome severe, oxigenul și ventilarea mecanică face diferența dintre viață și moarte. Până în prezent, cele mai multe estimări ale ratei mortalității provin din China, țară cu un sistem sanitar performant. 

Țările cu sisteme sanitare mai puțin performante ar putea înregistra rate ale mortalității mai mari. În medie, numărul de paturi de spital pe cap de locuitor este de aproximativ patru ori mai mic în țările cu venituri mici, față de țările cu venituri mari, iar procentul dintre aceste paturi de la ATI (unitatea de anestezie și terapie intensivă) este de aproximativ două ori mai mic în țările cu venituri mici [8]. 

În concluzie, există mai mulți factori care trebuie luați în considerare atunci când se analizează diferențele reale și cele aparente ale ratelor mortalității cauzate de COVID-19. Ratele de testare diferite pentru COVID-19 și etapa la care se află epidemia într-o țară sunt două dintre motivele care generează diferențe aparente între țări. 

Vârsta medie și felul în care interacționează diferite segmente de vârstă din societate, prevalența bolilor cronice și diferențele în calitatea sistemelor de sănătate sunt factorii reali care duc la diferențe în ratele de deces. 

În viitor, testarea la scară largă a celor care au avut infecția cu coronavirusul, împreună cu monitorizarea atentă a parcursului bolii în diferite grupuri de populație, vor releva adevăratele diferențe dintre ratele mortalității între țări.