UEFISCDI a
publicat prima versiune a raportului de sondaj „Perspective asupra punctelor tari și slabe ale
sistemului de evaluare a cercetării din România”, bazat pe
răspunsurile a 1.342 de
cercetători. Sondajul a fost realizat în perioada februarie –
martie 2025, în cadrul activităților pilot desfășurate de UEFISCDI în
proiectul SECURE – Sustainable Careers for Researcher
Empowerment, finanțat
prin programul Horizon Europe.
Sondajul a
urmărit să analizeze modul în care sunt percepute practicile actuale de
evaluare a cercetării în România, care sunt indicatorii cel mai frecvent întâlniți
și ce îmbunătățiri sunt necesare, în viziunea comunității științifice, pentru a
sprijini mai bine carierele în cercetare și dezvoltarea instituțională. De
asemenea, au fost investigate și percepțiile asupra practicilor emergente de
evaluare la nivel european și internațional.
Concluzii-cheie ale raportului:
- Indicatorii tradiționali domină
evaluarea cercetării în România: 88% dintre respondenți au menționat numărul de publicații, 73,8%
factorul de impact al revistei, 67,5% numărul de citări și 66,3%
indicele Hirsch ca fiind frecvent utilizați.
- Deși acești indicatori sunt larg
utilizați și apreciați, ei sunt percepuți și ca fiind limitanți,
întrucât nu reflectă pe deplin contribuțiile mai largi, precum impactul
societal, colaborarea sau transferul de cunoștințe.
- Chiar dacă unii respondenți și-au
exprimat îngrijorarea față de accentul pus pe metrici cantitativi, o majoritate
semnificativă îi consideră relevanți pentru evaluarea calității
cercetării: 72% consideră factorul de impact, 70% numărul de
publicații și 69% numărul de citări ca fiind indicatori eficienți.
- În definirea calității cercetării,
cercetătorii au indicat în special noutatea abordării (62,1%), originalitatea
întrebării de cercetare (49,4%), precum și fezabilitatea (41,7%)
și rigurozitatea metodologică (40%). Alte dimensiuni, precum Open
Science (7%) și considerațiile etice (5,9%), au fost mult mai
rar menționate.
- Există îngrijorări privind coerența
sistemului de evaluare între diferitele niveluri de la nivel național (cercetători,
proiecte, instituții): 44% dintre respondenți consideră că sistemul
nu este bine aliniat.
- Contribuții precum colaborarea
interdisciplinară, comunicarea științifică, managementul
cercetării și activitățile de inovare sunt tot mai des
percepute ca elemente ce ar trebui recunoscute în evaluare. În schimb,
activitățile de predare și mentorat (ambele menționate de
doar 13,3%) sunt mai puțin valorizate.
- Rolurile suport în cercetare capătă tot mai multă
vizibilitate: managerii de cercetare și data scientists au
fost identificați ca roluri relevante care ar trebui luate în considerare
în evaluare, în timp ce data stewards și responsabilii cu
diseminarea către public au fost menționați mai rar.
- Persistă o serie de provocări
structurale, precum subfinanțarea cronică, birocrația
excesivă și lipsurile de infrastructură și capacitate, toate
fiind identificate ca obstacole majore în calea eficientizării sistemului
actual.
Această primă
versiune a raportului oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor constatări
și tendințe. O analiză detaliată a răspunsurilor deschise va fi inclusă în
versiune finală a raportului, ce va fi publicată ulterior.
Accesați raportul complet:
Perspective asupra punctelor tari și slabe ale sistemului de evaluare acercetării din România – Versiunea 1
Autor: Ioana Spanache
Contribuțori: Alina Irimia, Ioana Trif, echipa UEFISCDI din cadrul
proiectului SECURE
Publicat de: UEFISCDI, martie 2025
DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.15115318
Acest studiu face
parte din contribuția UEFISCDI la proiectul SECURE, o inițiativă Horizon
Europe desfășurată în parteneriat cu 17 organizații din Europa, care își
propune să sprijine carierele sustenabile în cercetare și să reducă
precaritatea în sistemul de cercetare.
