Ce reprezintă o carieră în cercetare? Cercetătorii încep să se formeaze în perioada doctoratului, iar un editorial recent din revista Nature puncteză cât de grea este această perioadă (Nature 575, 257-258 (2019) doi: https://doi.org/10.1038/d41586-019-03489-1). Am susținut doctoratul în 2010 iar în următoarea decadă mai bine de zece studenți au finalizat sau se apropie de finalizarea cu succes a unor teze de doctorat bazate pe cercetări efectuate sub îndrumarea mea, în laboratoarele pe care le-am dezvoltat. Doctoratul este, sau cel puțin ar trebui să fie o perioadă de încercări în care multe aptitudini pot fi dezvoltate. Nu m-am gândit la finalul tezei de doctorat că aș dori să fac altceva, și nu m-am gândit niciodată nici mai târziu că poate aș fi mai fericită având o altă meserie. Prețuiesc părerile colegilor mei și pot să spun că acesta este răspunsul pe care îl primesc cel mai des de la cei mai valoroși cercetători. Orice greutăți am întâmpina nu ne gândim că am dori să ne schimbăm meseria. 

Sunt profesor universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Activez ca cercetător în domeniul științelor pământului. Am contribuit semnificativ la înființarea unui laborator de datare prin luminescență la Cluj, introducând această tehnică în premieră în România. În 2016 laboratorul fost extins prin implementarea tehnicilor de datare prin rezonanţă electronică paramagnetică, graţie câştigării unui grant de cercetare finanţat de către Consiliul European al Cercetării intitulat “Integrated dating approach for terrestrial records of past climate using trapped charge methods” (ERC-2015-STG, INTERTRAP 678106). O descriere simplă a activităților din acest grant poate fi gasită aici: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/02/eeeb8d00506d6c1220d79fbb21b119fc.pdf și aici https://www.facebook.com/INTERTRAP/.

Pe scurt, parcursul meu profesional ar putea fi prezentat astfel. Am absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universității Babeș-Bolyai în anul 2005. Un factor foarte important care m-a determinat să aleg această facultate a fost faptul că am avut un profesor excelent de fizică în școala generală. Am obţinut titlul de doctor în fizică în anul 2010 cu o teză intitulată „Dozimetrie retrospectivă prin luminescenţă: aplicații în arheologie, geologie și studii de mediu”. În anul 2011 am participat la competiția de proiecte de cercetare Tinere Echipe organizată de UEFISCDI, câștigând primul meu proiect de cercetare care mi-a permis consolidarea independeței ca cercetător și dezvoltarea unei echipe, lucruri pe care le consider și acum că mă definesc și pe care le prețuiesc cel mai mult. Am susţinut abilitarea în domeniul ştiinţa mediului, dobândind calitatea de conducător de doctorat în anul 2015. Rezultatele științifice mi-au adus nominalizarea de către Elsevier ca una dintre cercetatoarele cu rezultate importante în fizică în anul 2018 (https://www.elsevier.com/physical-sciences-and-engineering/physics-and-astronomy/journals/virtual-special-issue-on-women-in-physics-2018).

Ce înseamnă să câștigi și să implementezi un proiect internațional de cercetare? Câștigarea grantului ERC derulat începând cu anul 2016 mi-a adus recunoaștere, de care cu toții avem din când în când nevoie. Cel mai important însă este că grantul ERC ne-a permis dezvoltarea laboratorului și a grupului la un nivel așa cum nici o altă sursă de finanțare nu ne-ar fi permis. Grantul suport finanțat de UEFISCDI (PN-III-P3-3.6-H2020-2016-0016) a ajutat de asemenea substanțial în derularea proiectului ERC. Am precizat de la început că libertatea este în opinia mea unul dintre lucrurile cele mai de preț în cercetare. Filozofia Consiliului European al Cercetării este centrată pe libertatea cercetătorului în alegerea temelor de cercetare. Implementarea acestor granturi este de o flexibilitate deosebită în ceea ce privește finanțatorul, atâta vreme cât echipa generează rezultate, iar în centrul proiectului se află directorul de proiect. Nu trebuie uitat însă că împreună cu un grad mare de libertate vine întotdeuna și un grad mare de responsabilitate. Proiectele ERC sunt considerate a fi cele mai competitive din Europa. Ca să câștigi un asemenea grant trebuie sa fi ancorat în cercetarea internațională ca idei și rezultate. Am avut norocul să am niște mentori extraordinari în acest sens care deși activau în mari universități din lume au fost receptivi la ideile mele când eram încă la început de drum, înainte de câștigarea grantului ERC. În acest context și pentru că sărbătorim femeile în știință aș dori să o numesc aici pe doamna Ann Wintle, o personalitate de o forță deosebită în domeniul meu, actualmente profesor emerit la Universitatea din Cambridge. Ca să duci cu success la final un asemenea grant trebuie să ai nu doar idei bune și forță ci și să fii deschis la colaboarare. 

În grantul INTERTRAP mi-am propus analiza unor probe colectate de pe trei continente, lucrând în final pe patru. Aici am beneficiat de ajutorul multor colegi din lume. Munca de laborator a fost facută aproape în totalitate în cadrul Universității Babeș-Bolyai prin contribuția unei echipe centrate pe vechii mei studenți și colaboratori, dar care a inclus și cercetători străini, la rândul lor provenind de pe trei continente. În opinia mea trebuie să fim mai deschiși spre recrutarea internațională a cercetătorilor pentru a deveni mai competitivi. Nu avem încă proceduri perfecte în România în acest sens, iar procesul este prea puțin încurajat. Încă în România fenomenul de “brain drain” este important și ar trebui să conștientizăm că putem beneficia și de “brain gain”. Bineînțeles că pentru asta este nevoie nu doar de deschidere și viziune ci și de finanțare. Am însă încredere că lucrurile se vor îndrepta în direcția cea bună și în această privință în viitor.

Mulțumesc UEFISCDI pentru că m-a ales pentru a împartăși aceste gânduri, în această companie selectă, de Mărțișor, o frumoasă tradiție a regiunii noastre din Europa și îi felicit pentru profesionalismul instituțional de care dau dovadă.

Le doresc colegilor mei cercetători o primăvară frumoasă cu cât mai multe răspunsuri la întrebările pe care și le pun în cercetare, cu idei noi bune, proiecte care să aibă parte de suport instituțional și nu în ultimul rând cu colaborări de succes și de lungă durată.