ICT-AGRI-FOOD Cofund

ICT-AGRI-FOOD

ERA-NET Cofund on ICT-enabled agri-food systems Acronim : ICT-AGRI-FOOD

Finanţator: Comisia Europeană, ERA-NET Cofund

Coordonator: Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung, BLE, Germania

Perioada de implementare: 1.10.2019-30.09.2024

Obiective:


Sectorul agroalimentar din Europa se confruntă cu provocări semnificative în echilibrarea cererii crescânde de produse alimentare (și în special a alimentelor cu consum intensiv de resurse) și a altor rezultate ale bioeconomiei cu o cerere din ce în ce mai mare a societății pentru un sistem agroalimentar cu impact mai puțin dăunător asupra mediului și cu efecte sociale pozitive.

Schimbările structurale din sectorul agroalimentar european se accelerează sub influența cerințelor societății (crescând presiunea concurențială) a schimbarii dietelor, a schimbările demografice, a piețellor naționale și globale volatile, a salariile divergente și a noilor tehnologii. Adaptarea la schimbările climatice va impune modificări semnificative ale sistemului agroalimentar. Pentru a ține pasul cu aceste relații din ce în ce mai complexe, sectorul alimentar este obligat mai mult ca niciodată să inoveze pentru a se adapta.

Adoptarea tehnologiilor digitale (de exemplu, teledetecția datelor la nivel local si indepartat, analiza datelor / tehnologii Big Data, Inteligență artificială, Internet of Things, automatizare și robotică) de către actorii din sistemul agroalimentar, oferă mult potențial pentru a face față acestor provocări, dar în ciuda acestui fapt , adoptarea noilor tehnologii digitale a fost lentă. În plus, o mare parte din valoarea potențială a datelor care sunt deja colectate rămâne neexploatată, deoarece este stocata, nefiind disponibila pentru cei care ar putea să o utilizeze.

Deblocarea valorii acestor date rămâne o provocare semnificativă din cauza barierelor tehnologice, a lipsei de încredere între diverși actori (cu privire la problemele de securitate și securizare a datelor) și bariere economice, precum reticența părților interesate de a investi din cauza rentabilităților neclare și a capacității variabile din sectorul privat pentru a satisface nevoile de transparență.

Pentru soluționarea acestor provocări este necesară o abordare transnațională coordonată, care să utilizeze resursele financiare, intelectuale și structurale disponibile pentru a avea un efect maxim. ICT-AGRI-FOOD va aborda această provocare prin combinarea resurselor financiare semnificative din programele de cercetare naționale sau regionale participante, cu fonduri UE pentru a implementa un apel de proiecte orientat către cercetare și inovare, cofinanțat de CE și unul până la trei apeluri suplimentare de proiecte fără co-finanțare din partea CE.

Aceste apeluri vor viza dezvoltarea de platforme TIC și soluții digitale bazate pe utilizarea datelor din întregul lanț alimentar pentru a atinge viziunea evidențiată mai sus. În plus, sunt planificate activități suplimentare complementare care depășesc apelurile, pentru a face din ICT-AGRI-FOOD un punct central care leagă noile cercetări cu platformele existente și rezultatele proiectelor existente și finanțate anterior conectând toți actorii de-a lungul lanțului alimentar. pentru a asigura impactul maxim.



Parteneri:

Germany - Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung (BLE);
Denmark - Styrelsen for Forskning og Uddannelse (DASHE), Denmark;
Austria    - Bundesministerium für Nachhaltigkeit und Tourismus (BMNT), Austria;
Belgium  - Eigen Vermogen VH Instituut voor Landbouw - en Visserijonderzoek (EV ILVO);
Belgium  - Fonds Flankerend Economisch en Innovatiebeleid (HERMESFOND);
Belgium  - Fonds Wetenschappelijk Onderzoek - Vlaanderen (FWO);
Bulgaria  - National Science Fund of Bulgaria (BNSF);
Denmark - Ministry of Food, Agriculture and Fisheries, Danish AgriFish Agency (DAFA);
Estonia    - Maaeluministeerium (MEM);
Estonia    - Sihtasutus Eesti Teadusagentuur (ETAg);
Finland    - Ministry of Agriculture and Forestry (MMM);
France     - Agence Nationale de la Recherche (ANR);
France     - Régional de Bretagne;
Germany - Bundesministerium für Ernährung, Landwirtschaft und Verbraucherschutz (BMEL);
Germany - Bundesministerium für Bildung und Forschung (BMBF);
Germany - Forschungszentrum Jülich GmbH (Jülich (PtJ));
Greece     - Ethniko Diktyo Erevnas Technologias A.e. (GRNET);
Greece     - Geniki Grammateia Erevnas & Technologias(GSRT);
Hungary  - Nemzeti Kutatási, Fejlesztési és Innovációs Hivatal (NKFIH);
Ireland     - Agriculture and Food Development Authority (TEAGASC);
Ireland     - Department of Agriculture, Food and the Marine (DAFM);
Israel        - National Technology and Innovation Authority (InnoAuth);
Italy          - Ministero delle politiche agricole alimentari e forestali (MIPAAFT);
Latvia  - Valsts izglītības attīstības aģentūra (VIAA);
Norway  - Norges forskningsråd (RCN);
Poland  - Narodowe Centrum Badań i Rozwoju (NCBR);
Romania  - Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI);
Spain - Fundación Corporacion Tecnologica de Andalucia (FCTA);
Sweden - Forskningsrådet för miljö, areella näringar och samhällsbyggande (Formas);
Switzerland - Eidgenössische Departement für Wirtschaft, Bildung und Forschung(FOAG);
Turkey - Ministry of Agriculture and Forestry (TAGEM);
Turkey - Turkiye Bilimsel ve Teknolojik Arastirma Kurumu (TUBITAK);
Hungary - Minister of Agriculture (AM);
Holland - Ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit (LNV) ;

Sistemele alimentare au un rol major în soluționarea sau atenuarea numeroaselor provocări cu care se confruntă omenirea, cum ar fi atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, captarea carbonului, pierderea biodiversității, securitatea alimentară, apariția pandemiilor, pierderea fertilității solului, daune cauzate de pericole naturale, problemele de sănătate publică și contaminarea ecosistemelor cu substanțe chimice.
Pentru a permite transformarea urgentă a sistemului alimentar, implicarea mai strânsă a politicilor și a autorităților publice și alinierea sistematică cu toți actorii relevanți și societatea civilă vor fi decisive pentru realizarea scalarii necesare. În acest scop, tehnologiile digitale pentru comunicare eficientă și instrumente bazate pe date care oferă acces la cunoștințe (și care permit schimbul de cunoștințe) vor juca un rol major în calitate de facilitatori.
Pentru a maximiza beneficiile societale și pentru a asigura sisteme bazate pe date mai eficiente, transparente și mai accesibile, schimbul de date între partenerii de afaceri, fermieri, autoritățile publice și factorii de decizie politică ar trebui maximizat în toate proiectele finanțate în cea mai mare măsură posibilă, acolo unde este necesar să se facă. asa de.
Există o nevoie urgentă de a transforma sistemele agroalimentare și de a introduce practici agricole mai bune. Practicile dovedite, dar pur și simplu uitate, ar trebui redescoperite și încurajate către o renaștere. Există o mulțime de bune practici de management dovedite, dar subexploatate, cum ar fi rotația culturilor, încurajarea insectelor benefice (sub și deasupra solului), promovarea fertilității solului, de ex. culturi de acoperire, prelucrare redusă a solului și cultivare adecvată a miriștilor și a solului, prevenind leșierea excesului de nutrienți prin culturi intercalate, lucrând cu relieful solului și lucrând cu caracteristicile peisajului, cum ar fi copacii și gardurile vii. Astfel, tehnologiile digitale și informaționale moderne (senzori, inteligență artificială, geamăn digital, date mari, asistenți inteligenți etc.) pot sprijini fermierii în implementarea și exploatarea acestor tehnici vechi, dar utile și în creșterea gradului de conștientizare a părților interesate de-a lungul lanțului valoric al sistemelor agroalimentare ( producători, consumatori, factori de decizie politică, întreprinderi etc).
Proiectele finanțate vor găsi modalități viabile din punct de vedere economic de reorganizare a practicilor agricole și a tehnicilor de management care să facă sistemele mai durabile din punct de vedere ecologic și ecologic, mai rezistente, echitabile pentru oameni și ființe vii, să promoveze funcții ecosistemice, cum ar fi captarea carbonului, capacitatea de reținere a apei și biodiversitatea, inclusiv organisme benefice. Părțile interesate de-a lungul lanțului valoric pot fi dispuși să suporte (o parte din) costurile acelor măsuri și să informeze toți actorii și societatea cu privire la implicare, impact și realizări.
500.000
EUR
Fonduri alocate Ro
0
Proiecte depuse Ro
0
Proiecte finanţate Ro
Link pachet de informații național ERANET/ERANET Cofund: aici
Mai multe informatii despre acest apel sunt disponibile pe pagina proiectului: https://www.ictagrifood.eu/node/45821
Platforma depunere: https://submission-ict-agri-food.ptj.de/  
• Lansare apel – 20 martie 2024
• Webminar pentru aplicanţi - 24 April 2024 , 10:00-11:30 CEST
  Link pentru ȋnregistrare webminar disponibil ȋn curând
• Termen limită pre-ȋnregistrare propuneri– 16 mai 2024, 13:00 CEST
• Termen limită propunere finală – 20 iunie 2024, 13:00 CEST
• Transmitere rezultate către coordonatori – octombrie 2024
Consorțiul trebuie să fie format din minimum trei parteneri care să solicite finanțare din partea organizațiilor ce finanțeaza apelul, din cel puțin trei țări diferite, care contribuie cu fonduri la apelul de cercetare;
Implicarea solicitanților din țări terțe sau rețele internaționale este suplimentară celor 3 entități minime.
Aceeași persoană nu se poate aplica in calitate de coordonator decat la o singura propunere de proiect.
Solicitanții ar trebui să evite reduntanţa cu proiecte finanțate sau depuse în alte cereri din programul H2020 sau din alte ERA-NET.
Fiecare consorțiu trebuie să fie condus de un coordonator de proiect, care trebuie să provină dintr-o organizație eligibilă pentru finanțare de la organismul său de finanțare din apel.
Aplicanții care nu sunt eligibili la finanțare din partea țărilor lor naționale, pot participa în consorţiile de cercetare cu fonduri proprii dar nu pot fi coordonatori si nu pot fi luaţi in calcul la numărul partenerilor eligibili. Ei vor trebui să își asigure propriile resurse și să furnizeze o confirmare scrisă a acestora (printr-o scrisoare de angajament financiar) și nu vor fi luate în considerare pentru a atinge numărul minim de parteneri;
Durata minimă a uni proiect este de 24 de luni și maximă de 36 de luni.
Toate propunerile trebuie să fie preînregistrate înainte de depunerea propunerilor. Pre-înregistrarea cuprinde următoarele informații:
• Datele proiectului (titlu, acronim, durată, subiect, zonă),
• Sumarul proiectului,
• Date de contact, instituție aparținând tuturor partenerilor consorțiului și sarcini din cadrul proiectului (încărcarea CV-ului doar la depunerea propunerii complete este necesară)
• O estimare a finanțării solicitate pentru toți partenerii (Planul financiar) este opțională, dar poate fi obligatorie în funcție de reglementările naționale (vă rugăm să consultați Anexa E)
Propunerile trebuie să abordeze una din următoarele teme:
Tema 1: Accelerarea digitalizării în sectorul agroalimentar prin utilizarea sistemelor AI (învățare automată, învățare profundă, abordări ale rețelelor neuronale)
Tema 2: Agricultura postindustrială: cele mai bune cunoștiințe și tehnologii digitale pentru revigorarea și consolidarea celor mai bune practici pentru agricultura regenerativă
Tema 3: Decizii inteligente și reflecția sistemelor în agricultură
Tema 4: Subiect deschis
Persoane de contact:
Cristina MUSCALU (Coteț)
Expert
Telefon:
+40 21 302 38 84
Fax:
+40 21 311 59 92
cristina.cotet@uefiscdi.ro
Domnica Coteț
Expert
Telefon:
+40 21 302 38 80
Fax:
+40 21 311 59 92
domnica.cotet@uefiscdi.ro
https://uefiscdi.gov.ro/ict-agrifood
Versiunea anterioară a site-ului poate fi accesată la adresa: http://old.uefiscdi.ro
Fiţi informat despre toate domeniile în care UEFISCDI îşi desfăşoară activitatea.
Înregistraţi-vă adresa de email pentru a primi newsletter-ul UEFISCDI
[T: 0.267, O: 207]