grupurile de risc

Care sunt grupurile vulnerabile?

Noul coronavirus afectează persoanele în moduri diferite și doar o mică parte din oameni se îmbolnăvesc grav. Cu toate acestea, este important să înțelegem cine sunt persoanele care riscă să dezvolte o boală gravă sau simptome critice în urma contactului cu virusul SARS-CoV-2.

Timpul mediu între începutul simptomelor și dezvoltarea bolii critice este de 7-8 zile. Aproximativ 20% dintre persoanele care dezvoltă simptome de COVID-19 se vor îmbolnăvi grav, necesitând spitalizare [1]. Dacă am știi dinainte care sunt aceste persoane, ele ar putea beneficia de o protecție suplimentară, de o monitorizare atentă și, dacă este necesar, de îngrijiri în spital. De asemenea, este util să știm care sunt categoriile cu risc scăzut, deoarece este mai puțin probabil ca acestea să aibă nevoie de îngrijiri medicale. 

Acest articol rezumă dovezile actuale despre condițiile asociate cu o vulnerabilitate crescută la infecția severă cu COVID-19. 

Vârstă 

Persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi grav de COVID-19 și de a necesita terapie intensivă [3, 4]. Acest lucru se întâmplă deoarece, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sistemele lor imunitare au dificultăți în combaterea noilor infecții. 

Plămânii, inima și alte organe vitale ale persoanelor în vârstă sunt, de asemenea, mai susceptibile la deteriorarea cauzată de virus.

Suplimentar, persoanele în vârstă au mai multe șanse să aibă una sau mai multe dintre afecțiunile cronice asociate cu o probabilitate crescută de simptome mai severe. Spre deosebire de vârstnici, copiii și tinerii prezintă, în general, simptome ușoare, iar complicațiile severe par să fie mai rare [5]. 

Condiții de bază 

Persoanele care au hipertensiune arterială, diabet, boli pulmonare cronice și boli de inimă sunt mai susceptibile să se îmbolnăvească grav de COVID-19 [6]. Este posibil ca aceste boli să înrăutățească simptomele cauzate de virus, deoarece organele deteriorate nu fac față la fel de bine virusului. 

Imunosupresia 

Imunosupresia înseamnă că funcția sistemului imunitar este redusă. Acest lucru se poate întâmpla din motive genetice, în procedurile medicale implicate în transplanturile de organe sau din cauza altor boli, cum ar fi infecția cu HIV / SIDA sau bolile renale severe. Imunosupresia poate fi, de asemenea, cauzată de medicamente precum steroizii luați pentru boli inflamatorii cronice (artrita reumatoidă și scleroza multiplă) sau medicamentele utilizate în chimioterapie. Oricare dintre aceste afecțiuni poate crește riscul de boală severă în cazul dezvoltării COVID-19. 

Sex 

Bărbații ar putea avea un risc mai mare decât femeile, dar diferența pare a fi mică și nu a fost observată în toate studiile [7]. Motivele pentru care bărbații ar putea avea un risc mai mare sunt neclare. O posibilitate este că bărbații tind să fumeze mai mult decât femeile, dar în prezent nu există dovezi puternice ale unei asocieri între fumat și frecvența sau severitatea COVID-19 la bărbați.  

Medicamente 

Pacienții cu afecțiuni cronice, care prezintă un risc relativ ridicat de a dezvolta simptome severe de COVID-19, iau frecvent o serie de medicamente. Acest lucru ridică întrebarea dacă boala preexistentă sau medicamentele cauzează o formă mai severă în cazul COVID-19.

Există dovezi, de exemplu, că pacienții cu boli cardiace cronice, diabet și hipertensiune arterială sunt mai susceptibili la simptome severe de COVID-19 [4, 6]. Aceste afecțiuni pot fi controlate cu medicamente, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau blocanții receptorilor angiotensinei. Deocamdată nu există dovezi că aceste medicamente sunt dăunătoare pentru pacienții cu COVID-19 și o serie de organizații medicale de specialitate au emis îndrumări în acest sens.  

S-a sugerat, de asemenea, că medicamentul ibuprofen, un anti-inflamator nesteroid ar putea înrăutăți simptomele COVID-19 [8]. În prezent, nu există dovezi ale efectelor adverse ale acestui medicament la pacienții cu COVID-19. Cu toate acestea, este mai prudent ca tratarea durerilor de cap, a febrei și a inflamației să se realizeze cu paracetamol, exceptând cazul în care sfatul medicului indică în mod expres utilizarea ibuprofenului.  

Sarcină 

De multă vreme se știe că sarcina poate schimba modul în care organismul face față infecțiilor precum gripa. O femeie gravidă și fătul ar putea, de asemenea, să aibă un risc crescut de COVID-19. 

Până în prezent, însă, nu există dovezi că femeile însărcinate sunt mai susceptibile să contracteze boala sau că boala este mai gravă în timpul sarcinii [9, 10] Nu se știe dacă o femeie cu COVID-19 poate transmite virusul copilului ei în timpul sarcinii, iar virusul nu a fost găsit în laptele matern. 


Referințe 

1. Wu Z, McGoogan JM. Characteristics of and Important Lessons From the Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Outbreak in China: Summary of a Report of 72314 Cases From the Chinese Center for Disease Control and Prevention. JAMA. 2020 Feb. DOI: 10.1001/jama.2020.2648. 

2. Public Health England. COVID-19: guidance on social distancing and for vulnerable people. GOV.UK. 2020 Mar 23. 

3. Wang D, Hu B, Hu C, et al. Clinical Characteristics of 138 Hospitalized Patients With 2019 Novel Coronavirus-Infected Pneumonia in Wuhan, China. JAMA. 2020 Feb. DOI: 10.1001/jama.2020.1585. 

4. Zhou F, Yu T, Du R, et al. Clinical course and risk factors for mortality of adult inpatients with COVID-19 in Wuhan, China: a retrospective cohort study. The Lancet. 2020 Mar. DOI: 10.1016/s0140-6736(20)30566-3. 

5. Cai J, Xu J, Lin D, et al. A Case Series of children with 2019 novel coronavirus infection: clinical and epidemiological features. Clinical Infectious Diseases. 2020 Feb. DOI: 10.1093/cid/ciaa198. 

6. Huang C, Wang Y, Li X, et al. Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavirus in Wuhan, China. The Lancet. 2020 Feb;395(10223):497-506. DOI: 10.1016/s0140-6736(20)30183-5. 

7. Cai H. Sex difference and smoking predisposition in patients with COVID-19. The Lancet Respiratory Medicine. 2020 Mar. DOI: 10.1016/s2213-2600(20)30117-x. 

8. Day M. Covid-19: ibuprofen should not be used for managing symptoms, say doctors and scientists. BMJ. 2020 Mar;368:m1086. DOI: 10.1136/bmj.m1086. 

9. Morris E, O'Brien P, Goodyear G, et al. Coronavirus (COVID-19) Infection in Pregnancy. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. 2020 Mar 21. 

10. National Center for Immunization and Respiratory Diseases (NCIRD), Division of Viral Diseases. Pregnancy & Breastfeeding: Information about Coronavirus Disease 2019. Centers for Disease Control and Prevention. 2020 Mar 17.

SursaUK Research and Innovation (UKRI) - Coronavirus explained 
Tradus si adaptat de membrii Societății Române de Bioinformatică cu acordul UKRI; 

Conținut distribuit sub termenii licenței 
Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional.

Sursa foto: Pixabay.com


 
Știri asociate:
15 Jun 2020

Cercetare şi dezvoltare în descoperirea agenţilor terapeutici pentru COVID-19 (boli asociate cu coronavirus)

Coronavirus este un virus de dimensiuni mari, care conține un genom ARN monocatenar încapsulat într-o membrană, care este străpunsÄ...

23 May 2020

Putem reduce riscul de infecție cu SARS-CoV-2 dezinfectând suprafețele?

Până la identificarea de terapii și vaccinuri care să ne protejeze de SARS-CoV-2, cea mai eficientă metodă de control a răspândirii...

Versiunea anterioară a site-ului poate fi accesată la adresa: http://old.uefiscdi.ro
Fiţi informat despre toate domeniile în care UEFISCDI îşi desfăşoară activitatea.
Înregistraţi-vă adresa de email pentru a primi newsletter-ul UEFISCDI
[T: 0.2254, O: 133]