etica alocarii resurselor

Etica alocării resurselor medicale limitate în timpul unei pandemii

O pandemie, ca cea de COVID-19, suprasolicită sistemul de sănătate, consumând resurse necesare pentru tratarea și protejarea întregii populații. 

Specialiștii în etică descriu diferite aspecte medicale și morale care trebuie luate în considerare în elaborarea deciziilor cu privire la alocarea resursele deficitare. 

Un obiectiv important este acela de a oferi regulamente și proceduri clare medicilor și specialiștilor în sănătate publică urmate în luarea deciziilor grele în situații stresante. În timpul acestei pandemii de COVID-19, multe decizii dificile cu privire la modul de alocare a resurselor limitate trebuie luate în timp foarte scurt. 

Problemele etice vizează diferite aspecte, de la îngrijirea pacienților din spitale, până la sănătatea întregii populații. Întrebările care se pun acum sunt: 
- care pacienți ar trebui să aibă acces la resursele terapeutice limitate disponibile în sistemul medical (cum ar fi accesul la ventilatoare sau la medicamentele noi)?; 
- cine ar trebui să fie eligibil pentru a primi primele doze dintr-un nou vaccin;
- cine ar trebui să aibă acces prioritar la echipamente de protecție personală (care sunt de asemenea insuficiente)?  

Luarea deciziilor în aceste situații limită este inevitabilă, iar lipsa unei acțiuni, este de asemenea o decizie, identică cu o intervenție activă! În clinici și spitale, termenul ”triaj” este folosit pentru raționalizarea sau alocarea resurselor limitate în condiții critice sau de urgență, când deciziile cu privire la cine beneficiază de tratament trebuie luate rapid, deoarece există mai multe persoane aflate în stare critică decât numărul celor care pot fi tratate simultan [1]. 

În triaj, în general, se acordă prioritate celor cu probleme urgente, apoi cazurilor cu complexitate redusă și în final celor care au șansa să supraviețuiască cel mai mult, diminuând astfel numărului de îmbolnăviri și decese [1].  

Specialiștii în etică clinică studiază în prezent problemele specifice pandemiei de COVID-19. Unele dintre principiile care pot fi utilizate pentru a gestiona resursele insuficiente sunt: maximizarea beneficiilor în raport cu costurile, recompensarea “personalului cheie” și tratarea oamenilor în mod egal, consecvent și echitabil [2]. 

Maximizarea beneficiilor  

Una dintre teoriile cu privire la gestionarea resurselor spune că fondurile limitate, resursa umană limitată și materialele limitate ca număr trebuie distribuite celor care au cea mai mare nevoie de ele. 

Cu alte cuvinte, obiectivul ar trebui să fie maximizarea beneficiilor obținute prin raționalizarea resurselor. În cazul unei boli cum este COVID-19, beneficiul îl reprezintă șansa de a supraviețui. 

Un alt parametru de evaluare este durata de viață estimată pe care un pacient o are după vindecare. Conform criteriilor de mai sus, în lipsa altor factori care să îi diferențieze, un tânăr ar avea prioritate la accesul la un ventilator mecanic, în dauna unei persoane mai în vârstă. 

De asemenea, un pacient fără antecedente medicale, cu probabilitate mică de a suferi efecte adverse în urma ventilației mecanice, ar primi și el prioritate. În schimb, stocurile reduse de vaccinuri ar putea fi alocate persoanelor în vârstă, care ar beneficia mai mult de acest tratament, în comparație cu cei mai tineri, care în majoritatea lor dezvoltă forme ușoare ale COVID-19. 

O problemă dificilă este decizia de a sista asistența în cazul pacienților ventilați; se ajunge în acest punct doar atunci când echipa clinică apreciază că nu mai există nicio șansă de supraviețuire (sau în cazul unui număr insuficient de ventilatoare pt totalul cazurilor severe care necesită suport ventilator- v. cazul Lombardiei, Italia).  

Au fost elaborate proceduri pentru ghidarea medicilor în luarea acestor decizii grele. Principalii factori de care se ține cont includ: respectul față de pacienți (autonomia), punerea intereselor pacienților înaintea celor ale personalului medical și ale instituțiilor medicale (caritate) și alocarea corectă și echitabilă a resurselor pentru persoanele care au nevoie de ele (echitate) [3]. 

Beneficiile intervențiilor în controlul COVID-19 ar trebui evaluate nu numai la nivel de individ, ci și la nivelul întregii populații. De exemplu, imunizarea împotriva COVID-19, dacă se va crea un vaccin, ar proteja persoanele vaccinate prin imunitatea dobândită și restul populației prin imunitatea de grup. 

Vaccinurile protejează indivizii și populația și asigură funcționarea societății. În timpul pandemiei, sistemul de sănătate trebuie să aibă grijă nu numai de pacienții cu COVID-19, ci și de cei care suferă de alte boli. Cerințele lor pentru accesul la resursele limitate trebuie tratate în același fel cu cerințele pacienților COVID-19, pentru maximizarea beneficiilor. 

Efectele indirecte involuntare în pandemia COVID-19, precum descurajarea persoanelor cu alte afecțiuni să solicite îngrijiri medicale, se adaugă la costurile gestionării pandemiei. 

Trebuie acordată prioritate personalul medical și personalul cheie  

Personalul medical reprezintă o categorie de personal prioritar deoarece, dacă sunt protejați de boli ori s-au recuperat, ei vor putea trata la rândul lor alte persoane cu COVID-19 sau cu alte afecțiuni. 

Un alt factor decisiv constă în accesul la tratament, fapt care determină personalul medical să accepte riscul de infecție, semnificativ mai mare la cei care sunt expuși. Alte categorii importante sunt cei care păstrează ordinea, siguranța și securitatea populației și a societății. Aceștia sunt cei care lucrează în asistență socială, dar și cei responsabili de îngrijirea și educația copiilor, unitățile guvernamentale locale și naționale, producătorii și distribuitorii de alimente, siguranța publică și altele [4].  

Claritate, transparență, consecvență  

Deciziile etice cu privire la alocarea resurselor în perioada pandemiei trebuie să ia în considerare anumite aspecte morale [5] Nu toată lumea din societate va ajunge la aceleași concluzii pe baza acelorași dovezi. Claritatea, transparența și consecvența pot ajuta la luarea deciziilor, atunci când consensul este dificil de obținut. Trebuie să ne asigurăm că medicii din linia întâi și personalul din sănătate publică au la dispoziție proceduri ușor de interpretat și implementat. Astfel, se vor maximiza beneficiile, iar efectul emoțional asupra celor care trebuie să ia decizii dificile va fi redus [2].

Bibliografie

  1. COVID-19 – ethical issues. A guidance note. from BMA Guidance: COVID-19: ethical issues. BMA. 2020 Apr.

  2. Emanuel EJ, Persad G, Upshur R, et al. Fair Allocation of Scarce Medical Resources in the Time of Covid-19. The New England Journal of Medicine. 2020 Mar. DOI: 10.1056/nejmsb2005114.

  3. Bayer R, Berenheim RG, Crawley LM, et al. Ethical Considerations for Decision Making Regarding Allocation of Mechanical Ventilators during a Severe Influenza Pandemicor Other Public Health Emergency. Centers for Disease Control and Prevention. 2011 Jul.

  4. UK Cabinet Office, UK Department for Education. Guidance for schools, childcare providers, colleges and local authorities in England on maintaining educational provision. UK.GOV. 2020 Mar.

  5. Bloom DE, Cadarette D, Ferranna M, Seligman B. Point of View: A Matter of Life and Death. Finance & Development. 2020 Apr.

Tradus si adaptat de membrii Societății Române de Bioinformatică cu acordul UKRI; 

Conținut distribuit sub termenii licenței 
Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional.

Sursa foto: Pixabay.com


 
Știri asociate:
15 Jun 2020

Cercetare şi dezvoltare în descoperirea agenţilor terapeutici pentru COVID-19 (boli asociate cu coronavirus)

Coronavirus este un virus de dimensiuni mari, care conține un genom ARN monocatenar încapsulat într-o membrană, care este străpunsÄ...

23 May 2020

Putem reduce riscul de infecție cu SARS-CoV-2 dezinfectând suprafețele?

Până la identificarea de terapii și vaccinuri care să ne protejeze de SARS-CoV-2, cea mai eficientă metodă de control a răspândirii...

Versiunea anterioară a site-ului poate fi accesată la adresa: http://old.uefiscdi.ro
Fiţi informat despre toate domeniile în care UEFISCDI îşi desfăşoară activitatea.
Înregistraţi-vă adresa de email pentru a primi newsletter-ul UEFISCDI
[T: 0.38, O: 466]