COVID 19 Testing at SD Lab 01

Este noul coronavirus mai periculos decât virusul gripal?

Cercetările actuale sugerează că noul coronavirus conduce la o rată de deces în rândul persoanelor infectate de 6 până la 16 ori mai mare decât virusul gripal. Această estimare a ratei de deces însă se va actualiza pe măsură ce metodele de colectare a datelor legate de numărul persoanelor infectate și numărul persoanelor decedate în urma infecției se vor îmbunătăți. 

Deoarece virusurile gripale (gripa) circulă în toată populația mereu, putem uneori uita că acestea provoacă, la rândul lor, un număr mare de decese. Cercetătorii estimează că aproximativ o persoană dintr-o mie de persoane infectate cu gripă comună sezonieră, adică 0.1%, moare din cauza bolii. Acest procent poate sugera un risc scăzut pentru persoanele infectate, dar cu toate acestea, conduce la un număr total de decese de câteva sute de mii anual pe plan mondial. [1] 

Conform studiilor recente [2][3][4], noul coronavirus are o rată de deces de șase până la 16 ori mai mare decât gripa comună, ducând la decesul la aproximativ 0,6–1,6% dintre cei infectați. Riscul de a muri din cauza COVID-19, ca și în cazul gripei comune, crește odată cu vârsta - până la 3% sau chiar mai mult în cazul persoanelor care au peste 60 de ani, dar există încă multă incertitudine în jurul acestor estimări. [3][4] 

Estimarea ratelor de deces 

Rata de deces din cauza unui virus nu este simplu de calculat. Pe măsură ce se înregistrează noi cazuri de îmbolnăviri și noi decese din cauza virusului, estimările ratei de deces se vor actualiza.  

Prima problemă este că nu se știe cu exactitate câte persoane infectate cu noul coronavirus au manifestări ușoare ale simptomelor, rămânând astfel neraportate. Pacienții cu simptome ușoare sunt dificil de identificat, iar cei fără simptome sunt aproape imposibil de detectat. Deci, dacă numărul de persoane infectate este mai mare decât cel estimat, atunci procentul real al decedatilor va fi mai mic decât cel estimat. În mod similar, dacă numărul de persoane infectate este mai mic decât cel estimat, atunci procentul deceselor poate fi mai mare decât cel estimat. 

În scenariul ideal, o parte semnificativă a populației ar fi testată dacă a avut (chiar și asimptomatic) infecția cu coronavirus. Acest scenariu ideal nu este aplicabil în prezent, deoarece nu există încă un număr suficient de mare de teste, iar cele care există nu sunt încă suficient de fiabile. Aceste teste verifică anticorpii care se dezvoltă ca parte a răspunsului imun protector la o infecție și astfel indică dacă o persoana a avut (în trecut) infecția.  

Deoarece testarea la scară largă a unei populații este imposibilă în prezent, cercetătorii folosesc rezultatele unor studii realizate pe grupuri relativ mici de persoane, cum ar fi pasagerii din zborurile de repatriere sau de pe o navă de croazieră. În aceste situații, testele au putut fi efectuate pentru fiecare individ din cohortă și prin urmarea au putut fi luate în considerare inclusiv cazurile ușoare. 

 Acesta este principalul motiv pentru care estimările actuale raportate variază de la un studiu la altul. De exemplu, un studiu a estimat o rată de deces de 18% în rândul celor având peste 80 de ani în China, presupunând că au fost identificate toate cazurile simptomatice din această grupă de vârstă [4]. Un alt studiu a estimat rata de deces la 8% [3], presupunând că nu au fost luate în considerare toate cazurile de infectare. Datele provenite de pe nava de croazieră Diamond Princess, unde toți pasagerii au fost testați, dau o rată de deces de 8% la pacienții de peste 80 de ani. Trebuie ținut cont însă că nava de croazieră Diamond Princess avea totuși un număr mic de pasageri. Este posibil ca numărul pasagerilor să nu fie suficient de mare pentru a se putea extrapola rezultatele la o populație întreagă [2]. În plus, persoanele care aleg să plece în croaziere pot să nu fie reprezentative pentru populația medie de aceeași vârstă.  

O altă problemă apare atunci când un pacient care are deja o altă boală contractează virusul și moare. Nu știm dacă această persoană a murit în urma virusului sau dacă aceasta ar fi murit oricum din cauza bolii inițiale. O infecție severă poate duce la moartea persoanelor a căror speranță de viață este deja foarte scurtă. În cazul gripei, unde oamenii de știință au date mult mai multe și pentru care există modele sofisticate, decesele sunt estimate analizând dacă numărul total de decese într-o populație este mai mare atunci când există mai multe infecții cu gripă [5]

Încă nu există suficiente date despre noul coronavirus pentru a utiliza metode similare, deși dovezile curente arată că există o rată relativ mare de deces din cauza coronavirusului în rândul persoanelor infectate care au și alte probleme de sănătate diagnosticate, cum ar fi bolile de inimă. 

Un virus nou  

O diferență importantă între noul coronavirus și virusul gripal este că oamenii au deja un anumit nivel de imunitate față de gripa comună. Acest lucru rezultă fie din infectări anterioare sau datorită administrării vaccinului antigripal. În schimb, sistemele noastre imunitare nu au mai fost expuse la noul coronavirus. S-a sugerat că alte coronavirusuri care provoacă boli mai ușoare și care au fost în circulație de ceva vreme ar putea oferi o anumită imunitate asigurată printr-un mecanism de protecție încrucișată. Totuși acest lucru nu este încă clar. 

Epidemiile anterioare  

Noul coronavirus pare să conducă la o rată de deces apropiată de cea a gripei care a provocat pandemia din 1918 și care a ucis aproximativ 1,0–1,5% dintre cei infectați. În mod neobișnuit, virusul din 1918 a provocat mai multe decese în rândul adulților tineri. Pandemia „gripei porcine” din 2009 a avut o rată totală relativ redusă de deces de 0,01–0,08%, motiv pentru care nu au fost luate în considerare măsuri stricte de control la acel moment.  

Majoritatea (aproximativ 80%) persoanelor infectate cu noul coronavirus vor avea doar simptome minore. Însă rata de deces în urma infecției este încă ridicată în comparație cu alte boli pandemice, fapt care ar putea rezulta într-un număr mare de decese în întreaga lume. Estimări mai precise ale ratei mortalității la diferite grupe de vârstă și a celor cu alte probleme de sănătate sunt esențiale pentru planificarea protejării celor mai vulnerabili. 

Referințe 

1. Influenza Surveillance Team, Immunisation and Countermeasures Division, National Infection Service, PHE. Surveillance of influenza and other respiratory viruses in the UK Winter 2018 to 2019. Public Health England. 2019 May. 

2. Russell TW, Hellewell J, Jarvis CI, et al. Estimating the infection and case fatality ratio for coronavirus disease (COVID-19) using age-adjusted data from the outbreak on the Diamond Princess cruise ship, February 2020. Euro Surveillance. 2020 Mar;25(12). DOI: 10.2807/1560-7917.es.2020.25.12.2000256. 

3. Verity R, Okell LC, Dorigatti I, et al. Estimates of the severity of coronavirus disease 2019: a model-based analysis. The Lancet Infectious Diseases. 2020 Mar. DOI: 10.1016/s1473-3099(20)30243-7. 

4.Hauser A, Counotte MJ, Margossian CC, et al. Estimation of SARS-CoV-2 mortality during the early stages of an epidemic: a modelling study in Hubei, China and northern Italy. medRxiv. 2020 Mar. DOI: 10.1101/2020.03.04.20031104. 

5. Nielsen J, Krause TG, Mølbak K. Influenza-associated mortality determined from all-cause mortality, Denmark 2010/11-2016/17: The FluMOMO model. Influenza and Other Respiratory Viruses. 2018 Sep;12(5):591-604. DOI: 10.1111/irv.12564.

SursaUK Research and Innovation (UKRI) - Coronavirus explained 
Tradus si adaptat de membrii Societății Române de Bioinformatică cu acordul UKRI; 

Conținut distribuit sub termenii licenței 
Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional.

 
Știri asociate:
22 Apr 2020

Ar putea noul coronavirus evolua și deveni mai dăunător?

Virusurile evoluează de-a lungul timpului, iar cercetătorii din întreaga lume urmăresc îndeaproape modificările genetice care ar putea afecta modul de transmitere a noului coronaviru...

Versiunea anterioară a site-ului poate fi accesată la adresa: http://old.uefiscdi.ro
Fiţi informat despre toate domeniile în care UEFISCDI îşi desfăşoară activitatea.
Înregistraţi-vă adresa de email pentru a primi newsletter-ul UEFISCDI
[T: 0.3686, O: 466]