Studiul oferă o analiză cuprinzătoare a principalelor modele europene de finanțare instituțională bazată pe performanță (Performance-Based Research Funding – PBRF), prezentând în detaliu modul în care nouă state – Norvegia, Finlanda, Portugalia, Suedia, Polonia, Austria, Belgia (Flandra), Regatul Unit și Olanda – au construit relația dintre evaluarea performanței și alocarea fondurilor publice pentru cercetare. Documentul evidențiază modul de funcționare al sistemelor naționale, indicatorii utilizați, periodicitatea evaluărilor și mecanismele de guvernanță, precum și evoluțiile recente și provocările specifice fiecărui context.
În urma analizei comparative, studiul oferă o imagine integrată asupra modului în care diferite state europene au construit și ajustat de-a lungul timpului mecanismele de finanțare instituțională bazate pe performanță. Raportul evidențiază diversitatea modelelor existente și arată cum arhitectura acestora este influențată de tradițiile naționale, structura sistemului de cercetare și evoluțiile din politicile publice. Documentul pune la dispoziție o sinteză care facilitează înțelegerea variațiilor dintre aceste modele și sprijină formularea unor opțiuni de politică adaptate contextului românesc, inclusiv prin prezentarea tendințelor recente de reformă și a modului în care statele au ajustat componentele sistemelor PBRF pe baza evaluărilor periodice.
DOI:
https://doi.org/10.5281/zenodo.17625033 Publicat: noiembrie 2025 (versiunea 1)
Autori: Ioana Spanache, Ioana Trif, Mariana Chioncel, Mihaela Iorgulescu Aioanei, Adrian Curaj
Contribuții: Gabriela Jitaru, Roxana Mazilescu, Lăcrămioara Rusu
Instituții: UEFISCDI și Ministerul Educației și Cercetării
Principalele
concluzii indică:
- Necesitatea unui echilibru între stabilitate și performanță: sistemele mature combină finanțarea predictibilă cu mecanisme competitive sau acorduri de performanță.
- Claritatea și stabilitatea indicatorilor: seturi reduse, validabile, adaptate specificului disciplinar, utilizate complementar cu evaluarea calitativă.
- Integrarea principiilor evaluării responsabile: includerea criteriilor de acces deschis, gestionare a datelor, impact societal și cultură organizațională.
- Co-crearea cu comunitatea academică: legitimitatea sistemelor depinde de consultare continuă și participare instituțională.
- Infrastructuri naționale de date interoperabile: CRIS-urile naționale mature (ex. Finlanda, Norvegia) sunt condiții esențiale pentru PBRF robuste.
- Abordări graduale și hibride: Niciun model nu este replicabil integral; succesul depinde de adaptarea la contextul național.
- Orientarea către relevanță societală: noile sisteme acordă o atenție mai mare impactului și colaborării interinstituționale.
Versiunea 2 (finală) va integra informații din interviuri cu experți internaționali ce vor fi derulate în perioada noiembrie 2025- ianuarie 2026. Acestea au ca scop validarea informațiilor prezentate și îmbogățirea acestora.
