open science workshop 1

Workshop: Specialişti Open Science, despre viitorul științei deschise în România

UEFISCDI a lansat, pe 10 martie, prima sesiune de consultări publice organizate prin intermediul Open Science Hub Romania cu privire la identificarea opțiunilor strategice ale României în ceea ce privește știința deschisă („Open Science” - OS). 

Aproximativ 40 de actori naționali și experți internaționali au participat la workshop-ul organizat în București, urmând ca alte trei evenimente similare să fie organizate în această primăvară în Iași, Cluj-Napoca și, din nou, în Capitală. 

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Creșterea capacității sistemului CDI de a răspunde provocărilor globale. Consolidarea capacității anticipatorii de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi” și beneficiază de sprijin internațional de la consorții precum OpenAIRE, NI4OS, RDA Europe

Obiectivul acestor workshop-uri este de a schița tabloul contextului actual național și internațional (nevoi, provocări, oportunități), dar și de a oferi un context de schimb de experiență privind dezvoltarea de politici și planuri de acțiune pentru OS. 

Principale teme de discuții în cadrul acestor ateliere de învățare mutuală au fost concentrate pe: 
• Publicarea în regim „open access” și implicațiile asociate ei; 
• Drepturile de proprietate intelectuală și licențele deschise; 
• Costurile publicării în regim „open access”; 
• Planul S – argumente pro și contra pentru aderare; 
• Depozite cu acces liber, „open data” și planurile de management al datelor; 
• Metrici de nouă generație. 

În cadrul workshop-ului din 10 martie au susținut prezentări Iryna Kuchma, Dragoș Cătălin Barbu, Santosh Ilamparuthi, Victor Velter, Valentin Cojanu și Alina Irimia, iar prin intervenții online s-au alăturat Niamh Brennan (Irlanda) și Marin Dacos (Franța). 

Alina Irimia, expert Open Science și coordonator Open Science Hub România din cadrul UEFISCDI, a subliniat importanța de a deschide întregul proces de cercetare cu finanțare din fonduri publice în cel mai eficient mod, astfel încât rezultatele să fie disponibile public și liber pentru a fi (re)utilizabile de către alți cercetători, firme și publicul larg. 

În construcția de politici legate de Open Science și implementarea lor s-au evidențiat, ca provocări imediate: 
• Importanța bunelor practici și a reglementărilor europene în ceea ce privește Open Science; 
• Stabilirea regimului pentru publicarea cu acces liber a rezultatelor de cercetare (publicații și date);
• Introducerea principiilor și a ghidurilor pentru planuri de gestiune a datelor; 
• Promovarea de modele viabile pentru acces, păstrare pe termen lung și reutilizare a rezultatelor de cercetare (depozite și rețele de depozite Open Access).

Iryna Kuchma, Open Access Programme Manager în cadrul EIFL (ONG care lucrează cu peste 3.300 de librării din peste 40 de țări), a subliniat importanța ca accesul la informație să se realizeze cât mai usor, astfel încât fiecare să beneficieze de instrumente prin care să își atingă adevăratul potențial. 

În acest moment, principalele impedimente legate de publicarea în regim „Open Access” sunt cauzate de confuzie, percepții eronate, complexitatea implementării, lipsa de încredere și de angajament instituțional, dar și lipsa de abilități digitale. Tocmai de aceea, a pus accent pe importanța pregătirii tinerilor cercetători în ceea ce priveste Open Science, pe de o parte, și pe realizarea de publicații și platforme speciale de publicare și acces la informații. 

Dragoș Cătălin Barbu, Head of Cloud Computing în cadrul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, a vorbit despre cele şase linii de acţiune ale European Open Science Cloud (EOSC), respectiv: realizarea unei infrastructuri arhitecturale unitare ca şi soluţie la fragmentarea actuală; FAIR data management şi instrumente; servicii; mecanisme de acces la EOSC; reguli pentru actorii implicaţi în EOSC; şi, nu în ultimul rând, bune practici de guvernanţă. 

De asemenea, a menționat liniile de acţiune ale proiectului NI4OS (National Initiatives for Open Science in Europe) în vederea dezvoltării EOSC. În acest proiect, UEFISCDI și ICI București au rolul de a oferi sprijin inițiativelor naționale ce pot contribui la cloud-ul european, alături de alți 20 parteneri din S-E Europei.

Dr. Victor Velter, coordonator al Centrului de Politica Ştiinţei şi Scientometrie din cadrul UEFISCDI, a vorbit despre publicarea în regim „Open Access” și costurile asociate acesteia. Astfel, conform analizei sale referitoare la situația lucrărilor Open Access publicate de autori din Romania indexate in platformele bibliometrice Web of Science si Scopus, se constată că ponderea acestora din totalul celor publicate depaşeşte media platformelor respective. 

Costurile medii cu publicarea „Open Access” diferă în funcţie de indexarea/cotarea revistei, de la 170 euro în cazul revistelor indexate ESCI, la 400 de euro pentru revistele din Arts&Humanities şi ajungând la aproape 1.900 de euro pentru revistele încadrate în primul sfert (Q1) al fiecărui subdomeniu ISI. 

Niamh Brennan, Programme Manager Research Informatics în cadrul Trinity College Library, a vorbit despre experiența Irlandei și strategia acestei țări în ceea ce privește Open Science. Aceasta a mai subliniat importanța de a avea o abordare de sistem și de a declanșa o schimbare în ceea ce privește cultura din interiorul comunității de cercetare și a comportamentului legat de publicarea rezultatelor de cercetare. 

Santosh Ilamparuthi, Data Stewart la Electrical Engineering, Mathematics and Computer Science Faculty din cadrul Delft University of Technology (Olanda), a vorbit despre rolul managementului datelor de cercetare (Research Data Management - RDM) pentru „Open Science”, despre intrumentele deja existente ce pot fi folosite și despre ce poate fi adaptat pentru a realiza o trecere cât mai fluidă spre „Open Source” și „Open Access”. 

Un punct interesant de discuție a fost legat de soluțiile de stocare a datelor, care să fie atât sigure, cât și accesibile (gândite pe modelul principiilor FAIR). 

Marin Dacos, Open Science Advisor în cadrul Ministerului francez al Cercetării și Inovării, a vorbit despre Planul național pentru știință deschisă în Franța și posibilitatea / oportunitatea României de a face parte din CoNOSC, pentru alinierea politicilor / strategiilor naționale privind OS la nivel european. 

Franţa nu este de acord cu abordarea „one size fits all”, considerând că nu poate exista o singură cale pentru publicare, deoarece nu este aplicabilă în toate cazurile (așa cum solicită Planul S – varianta „Gold” ca unică variantă acceptată de publicare în regim OA). Aşadar, planul lor naţional recomandă coexistenţa mai multor căi: „Green”, “Gold” și “Diamond”. 

În privinţa datelor de cercetare, în Franţa au fost create poziția de “National Chief Research Data Officer” şi o rețea de „Research Data Officers” ai instituţiilor de cercetare, iar existenţa planului de management al datelor a devenit obligatorie. 

La rândul său, Valentin Cojanu a vorbit despre propunerile de linii de acțiune pentru dezvoltarea acestui cadru strategic național de Open Science al României. Acesta a subliniat importanța ca societatea să poată resimți și folosi într-un timp cât mai scurt rezultatele științei, iar Open Science este răspunsul la această nevoie. 

În ceea ce privește impactul cercetării în societate, obiectivul este să vedem rezultatele din ştiinţă concretizate într-un timp cât mai scurt. Valentin Cojanu a precizat că, astăzi, observăm un grad tot mai crescut de colaborare între știință și societate și a devenit un lucru des întâlnit ca în progresul științei să nu fie implicați doar experții, ci și simplii cetățeni, ceea ce a condus şi la o dezvoltare a conceptului „Citizen Science”. 

Sesiunea plenară a fost continuată cu discuții pentru captarea interesului, a nevoilor și a recomandărilor din punct de vedere național în jurul subiectelor: acces liber la rezultatele științifice finanțate din fonduri publice, costuri de procesare a articolelor cu acces liber, acces deschis la datele de cercetare și noi metrici pentru evaluarea cercetării și Open Science. 

Demersul pentru identificarea contextului național și definirea acțiunilor necesare la nivelul României privind OS se continuă prin organizarea de evenimente similare, dar și menținerea dialogului și consultarea celor interesați prin conectarea permanentă cu Open Science Hub Romania.

Prezentările susținute în cadrul evenimentului pot fi accesate folosind link-urile de mai jos:



- Dragoș Cătălin Barbu - European Open Science Cloud



Marin Dacos - Open Science in France












Știri asociate:
21 Feb 2020

Ateliere de învățare mutuală pentru stabilirea direcțiilor strategice de Open Science pentru România

Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, în calitate de partener în ...

14 Jan 2020

Webinar Consultare finală “OpenAIRE Research Graph”

“OpenAIRE Research Graph” este un instrument cu acces liber la rezultate diverse ale cercetărilor finanțate cu fonduri publice; include metadate și legături între produse științifi...

Versiunea anterioară a site-ului poate fi accesată la adresa: http://old.uefiscdi.ro
Fiţi informat despre toate domeniile în care UEFISCDI îşi desfăşoară activitatea.
Înregistraţi-vă adresa de email pentru a primi newsletter-ul UEFISCDI
[T: 0.3696, O: 466]